suflet drag

Am cunoscut femei frumoase și puternice dar și fete încântătoare cu suflet frumos. Îi port un respect deosebit și o dragoste eternă unei astfel de femei. Totul s-a întâmplat foarte repede. M-a văzut într-o poză și a simțit că trebuie să mă cunoască, și aşa a făcut!
Era noaptea de Înviere și băgam lemne în sobă. Telefonul neavând semnal decât în anumite locuri din casă era aruncat pe undeva. Fața, arsă de frigul de afară, se dezmorțea acum la căldura godinei. Prin căciula groasă, ce-mi folosea drept scut împotriva gerului, auzeam un sunet ascuțit și parcă familiar. Știam că legătura cu on-line-ul am suspendat-o acum 8 ore, în momentul în care mi-am văzut bunica așteptându-mă în poartă. Mi-am văzut de treburile gospodărești și m-am întors în cameră peste vreo 2 ore. Să nu își imagineze cineva că mă spetesc cu munca, am dat la zăpadă și am stat cu bunicii la vorbă. Sunt “pucios” (puturos) cum îmi spune și acum tataie.
M-am dezghețat bine și știam că trebuie să fac ceva dar nu știam ce. Am văzut telefonul și gata! Contrar așteptărilor mele, aveam notificări! “Sora mea” îmi scria de zor: “broooo! Te-am etichetat în poza aia și te-a văzut o prietenă. E de la Brașov. Ai profilul ei aici. Vezi și tu, e bună și nebună! :))”. Cam așa ceva. Intrigat fiind de cele văzute, am demarat analiza fetei. Am început să alerg semnalul prin casă; 5 minute într-un loc și bam!! Dispărea, caută-l pe unde nu-i şi tot aşa. O noapte întreagă am vorbit cu femeia ce avea să-mi devină iubită. La 4 dimineața eram deja îndrăgostit și nu știam cum să fac să dau timpul pe repede înainte ca să pot pleca spre București, dar totuși să mai stau și cu bunicii pe care nici acum nu-i văd prea des. Am fost un titirez până am plecat, un titirez cu mintea plecată și cu un zâmbet tâmp pe față. Ce frig? Nimic nu mai simțeam! Mi-am luat la revedere de la bunici și am tulit-o. Abia pe drum am realizat că ea de fapt e în Brașov și că alergam ca boul la București în speranța că o voi vedea.
Au urmat câteva zile de chat intens, sute de poze, înregistrări audio, ore de convorbiri; visam, mâncam, vedeam, auzeam, munceam, orice… Andreea! Eram supus unui stres continuu. Dimineață mă trezea cu “baby”. La prânz îmi arunca, parcă în ambiţie, niște poze provocatoare de mă luau transpirațiile iar seara îmi șoptea în ureche dorințele ei. Cât să reziste un bărbat în situația asta? Cât?

1 Mai Muncitoresc. Ziua în care dacă rămâi în București și nu pleci la mare, la Mamaia de preferat, să-ți cheltui tot ce n-ai ești un mare fraier. Dimineața împreună cu frații mei de la acea vreme, făceam bagajele. Destinația după cum am scris mai sus era Mamaia. Și totuși în acea zi nu mă simțeam foarte bine. Aveam niște stări ciudate și situația mă făcea să cam dau înapoi. – Nici vorbă! Mergem! Cum să ratăm așa ceva?! În tot acest timp vorbeam cu baby a mea care era cam supărată că pierde 1 Mai-ul la mare și nu ne vedem. Parcă mai rău îmi făceau vorbele ei.
Mare check-in pe Facebook: Mamaia venim -feeling great, eu și frații mei. Pornim la drum și ca niciodată o iau prin Băneasa ca să ies în centură. Muzica blană, băieții pe băut lângă mine, ochelarii de soare pe ochi și totuși ceva nu-mi dădea pace. Andreea se zbătea în pieptul meu și-mi dădea mari palpitații. Reduc viteza și volumul din boxe și încep negocierile: – Bă! Hai la munte! Prea toată lumea merge la mare, aglomerație pe drum… vrăjeală. După muile de rigoare am făcut brusc la stânga pe A3. Toți eram încântați că mergem la munte, că mergem undeva și nu stăm în București. Îmi bătea și mai tare inima, urma să mă văd cu Andreea.
Enervată de check-in și de faptul că nu putea de niciun chip să plece la mare îmi scria supărarea ei. Voiam să o surprind și nu i-am spus că schimbasem destinaţia. După vreo două ore am sunat-o să-i spun că am ajuns. Mi-a răspuns supărată și ca s-o mai împac i-am zis să fumăm o ţigară telefonic. Știam că nu fumează-n casă și că va fi nevoită să iasă pe balcon. A fost de acord şi atunci am văzut-o pentru prima oară. Eram jos în parcare și o priveam atent. O brunetă frumoasă rău și bună-n draci! Pozele ce mi le trimisese erau prea puțin pe lângă realitate. Chipul ei frumos era deranjat doar de frustrarea că rămăsese țintuita în oraș. Câteva tatuaje în locuri unde buzele pot produce dependență mă îndemnau să o anunț că sunt jos. Am lăsat-o să-și aprindă țigara și am întrebat-o cum se simte. Parcă a simțit că sunt jos și s-a uitat direct spre mine. “Tu ești? Nu creeeed!” A coborât într-un suflet să-și vadă mincinosul ce o păcălise! Aveam un buchet de flori în mână care scotea niște sunete ciudate pe care aveam să le înțeleg mai târziu; veneau de la emoțiile mele ce-mi făceau braţele să tremure și buchetul să foşnească. Am luat-o-n braţe și am sărutat-o. În sfârșit o simțeam, era a mea!


Seara ne-am petrecut-o, bineînțeles, în clubul unde ea se ocupa de organizare. Era 1 Mai și toți voiam să petrecem. S-a dat peste cap și ne-a făcut rost de o masă bună, centrală, de unde putea să mă aibe oricând în privire.
3 crai la o masă de 8-9 locuri cu frapiera plină și cu un mare chef de distracție. Toți emanam fericire și entuziasm, doar era 1 Mai, numai că eu mai aveam un motiv în plus de fericire, o aveam pe ea. Eram cel mai împlinit. În 3 ore, toți trei am fost… lemn! Aburii alcoolului ne purtau în mirajul invincibilităţii. Eram cei mai cei. Și asta atrăgea și privirile celorlalți din club. Rând pe rând veneau și ne dădeau târcoale. Andreea mea era geană pe toate ce se perindau prin fața mea. Nici măcar nu le băgam în seamă, erau nimic pe lângă ce aveam eu. Oricum îi simțeam privirea Andreei de fiecare dată, de parcă ceva lua foc pe lângă mine. Mă amuza situația și mă simțeam și bărbat bine. Spre dimineața câteva curajoase din club, îndemnate de câteva pahare-n plus și-au făcut loc la masa noastră, una dintre ele aterizând chiar la mine-n poală. Mă așteptam să-i zboare capul în secunda doi dar nu. Pesemne chiar și a mea iubită voia să vadă cum reacționez. Am dat maimuța jos de pe mine cu greu, abia după ce limba ei îmi spălase gâtul. Abia atunci și-a făcut simțită prezența și a mea. A luat-o de o aripă și i-a făcut un semn să se care pe acordurile unor înjurături cu dialect ardelenesc. Acum o aveam pe ea la mine-n poală și mă săruta de parcă făceam dragoste, era mulțumită de bărbatul ei. Noaptea s-a încheiat dimineața, după ce am mai colindat și alte cluburi, DA și de manele.

Am aruncat hainele de pe noi și am luat cu asalt patul. Pasiunea și dorința din noi aburea geamurile. Parcă îi simt și acum trupul ce tremura în faţa buzelor mele. I-am descoperit toate tatuajele și i le-am sărutat și atins cu toată ființa mea. I-am dejucat toate așteptările și i-am invadat mintea. Era lut în mâinile mele, era a mea și mă lăsa să fac ce vreau cu ea. Mă privea cu ochi mari- în ei citeam fericirea și extazul; zâmbetul ei imens era întrerupt de gemete inopinate, iar membrele mă ţineau strâns în ea. Soarele ne invada intimitatea parcă invidios la ce era martor. Îi făceam orice și îi plăcea; își dorea tot!

Mă gândesc mereu zâmbind la ea și la pasiunea ce zace-n sufletul ei atât de drag mie.

Eşti ceea ce faci!